1 eologie pentru azi Editie speciala de Pasti Bucuresti 2012' t Predicile din Saptamana Mare ale Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus <— >• Predica la Sfanta si Marea zi de Luni Domnul a blestemat smochinul neroditor... Iubitii mei, dupa ce am purtat in maini „semnele biruintei" lui Hristos asupra mortii...adica salcia verde, frumoasa, cruda, cu muguri noi, cu mugurii primaverii...in aceasta prima zi a Saptamanii Sfmtelor Patimi ale Domnului facem o dubla pomenire. Pe de o parte, vorbim...despre viata unui Sfant, care a prefigurat mai multe momente din viata Domnului... si reamintim, pe de alta parte, ce s-a petrecut cu copacul pe care Domnul 1-a blestemat. Teologie pentru azi © 2012 Si Sfantul pomenit astazi pentru momentele prefigurative din viata lui e Sfantul Patriarh Iosif al Vechiului Testament... despre care Triodul, cartea de capatai a acestor zile, spune despre el ca era „preafrumos". Insa nu in sensul de „super sexy", de tanar afemeiat... ci preafrumos ca sinonim al lui „foarte curat". . . Si in cantarile de azi, dupa cum ati auzit, s-a subliniat faptul ca Iosif nu s-a intinatl nu s-a culcat cu femeia celui care il cumparase ca sclav, de la fratii lui, in mod nedrept...adica cu femeia lui Putifar, ci, in ciuda tineretii sale...nu s-a lasat ademenit de femeia in varsta, matura...ci a fugit de pacat, lasandu-si haina in mana ei. . .si astfel pastrandu-si „intelepciunea intreaga". Sfantul Iosif eel preafrumos la minte, la fapte si lacuvinte! Pentru ca frumusetea reald e sfintenia reala . . . si nu cosmetizarea cu bani grei. Iar Dumnezeu, Cel care nu se uitd la fata... mi ne mantuieste pentru ca avem gene pensate sau bdrbi bine buclate... ci pentru ca avem curatie. Curatie care se dobdndeste si dupa ce ai curvit o viata... si cand n-ai curvit nici o data. Pentru ca aceasta curatie, a sufletului...care se extinde si in trup...e floarea credintei si a pocaintei, e o floare ndscutd din lacrimi... din lacrimile noastre de durere sincerd. Pentru ca exista si multa durere prefdeutd . . . sau simulatd . . . Asadar...il avem pe Sfantul Iosif ca paradigma de verticalitate morald. Insa Sinaxarul zilei, pe langa latura morala, accentueaza, cum spuneam, perspectiva tipologica/ anticipativa/ prefigurativa a vietii Sfantului Iosif. Caci Sfantul Iosif a fost urdt de fratii sai si vdndut cu 20 de arginti [Fac. 37, 28], dupa cum a fost unit de evrei si vandut de propriul Sau Apostol...si Domnul Insusi, cu 30 de arginti. Aceeasi sumd aproape. . .aceeasi miselie. Nedreptatea strigatoare la cer. . . Sfantul Iosif a fost aruncat in groapa. . .Domnul a fost inmormantat. . . Sfantul Iosif ajunge slavit...si isi iarta fratii invidiosi, ajutandu-si propriul popor sa supravietuiasca...pe cand Domnul trece prin Cruce, prin lad, pentru a ridica, prin Invierea Sa din morti, pe Sfintii Sai intru Imparatia Sa...si deschide portile mdntuirii pentru intreaga umanitate. Hristos Domnul nu este exclusivist... nu se gandeste doar la Ucenicii Sai...ci Isi intinde mainile pe Cruce spre toti. Sfantul Iosif suporta toata durerea umilintei si a desconsiderarii... pentru a se face unealtd a milei lui Dumnezeu cu popor mult. Si cu evreii. . .si cu egiptenii. . . Pe cand Mielul lui Dumnezeu Se lasa strdpuns pentru viata lumii, pentru intreaga umanitate, pentru ca prin sangele Sau sa ne impdedm cu Dumnezeu. Si de ce, totusi, Iosif eel „preafrumos"? De ce nu „preacurat", „preasfant", „preadrept"? Pentru ca in aceasta dumnezeiasca zi accentul cade pe frumusetea pe care o aduc postul, rugaciunea, curatia, iertarea, umilinta...adica pe frumusetea duhovniceasca. http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Da, aceasta frumusete mdntuieste lumea! 3 5 f Dar ea nu tpodoabd exterioard. Nu e beteald. Nu e ornament exterior... ci ornament interior. E frumusete sufleteasca, noblete, 5 ~ 5 3 candoare, gingasie, curatie. E sfmtenie. 5 E comuniune cu Cel plin de slava. E ceea ce ne trebuie...si lucrul de care 5 avem nevoie. Curge in ochi. Se prelinge in trup . . . Pentru cafrumusetea sufletului, adica curdtia lui...e tot ce poate fi mai incurajator... si mai linistitor pentru cineva care nu cunoaste linistea, care nu e mdngdiat de nimeni, care nu e sustinut de nicio faptura a lui Dumnezeu. Si cine a avut parte defrumusetea din oameni...stiu ce spun, da, stiu ce spun acum. . . Pentru ca noi avem nevoie de frumusete. . .si nu de acreald. Iar ceea ce exaspereazd, ce dezgustd, ce indepdrteazd pe oameni de Ortodoxie e XocmaA... rdceala, acreala, scortostismul nostru gestual, lingvistic si faptic.atunci cand ne apucam sa vorbim despre cele mai sfinte, mai curate, mai frumoase si mai dumnezeiesti lucruri. 5 Adica in loc sa vorbim din interiorul lor, cu fiorul lor... noi, netraindu-le deloc.totusi 3 5 vorbim de „viatd duhovniceascd, de viata duhovniceasca, de trei ori viata 3 5 duhovniceasca" . . . spunand contrariul cu ochii si cu gura si cu infatisarea. . . , O 5 5 5 Daca suntem frumosi...oare n-o sa ne observe nimeni? Si daca suntem destepti... iamsi n-o sa ne observe nimeni? Cineva care face mult, tot mai mult pentru Biserica...oare poate fi confundat cu unul care sta toata ziua cu telecomanda in mana? Frumusetea e plindtate... si ea e observabild. Ea curge in gesturi. Curge pe cuvinte. In al doilea rand, dupa cum spuneam, ziua liturgica de azi ne vorbeste despre smochinul blestemat de Domnul [Mt. 21, 18-20; Mc. 11,20-21]. Domnul n-a gasit rod in el. . . Si Sinaxarul zilei explica, in mod paradoxal, blestemarea smochinului: pentru ca sa nu blesteme un cm... a blestemat un pom. Si asta pentru ca Domnul sa Isi arate latura Sa de Judecdtor al lumii...de Pedepsitor al raului si al nedreptatii, asa, ca avanpremierd a Judecdtii finale. A blestemat prin el...pomul cu ale carui frunze s-au imbrdcat Protoparintii nostri dupa ce au pacatuit. Dar, in acelasi timp, Domnul a blestemat in smochin pdcatul. . . Pacatul care se insinueaza ca dulce in viata noastra. . .dar e o amdrdciune imensd. Toate cele trei intelesuri sunt subliniate de Sinaxar, alaturi de un al 4-lea: smochinul e sinagoga evreiascd lipsita de roade duhovnicesti. A fost gasita goald de rod...de aceea a fost blestematd. Iar Biserica Ortodoxd e noua sinagoga/ noua adunare sfdntd a Israelului Celui Nou, adica a Israelului botezat in numele Prea Sfintei Treimi. http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Insa...daca pe poporul pentru care Domnul a suferit atatea...l-a blestemat pentru ca 1-a gasit gol, iar noi suntem fiii Legdmdntului Celui Nou, bazat nu pe sdngele tapilor... ci pe sdngele Fiului lui Dumnezeu... oslyg ce vom pdti noi, daca aceia au suferit o atdt de mare umilirel Nu degeaba Denia de asta seara, dupa Aliluia tanguitor . . . dureros . . . ne-a vorbit despre Mirele care vine la miezul noptii. . .adica despre Judecdtorul nostru. Pentru ca viata crestind e o viata de veghe si nu o viata de somn, de somnolenta, de adormire in papuci. . . Viata ortodoxa e o viata de mare incordare si epuizare.. . Nu isi incordezi muschii ca sa te bati cu 5 5 5 altii... ci cu tine. Cu propria ta dorinta, cu propria ta intensitate interioara, cu propria ta nadejde, cu propria ta credinta. Sa vezi daca credinta ta rezistd cand esti 5 5 greu incercat. Sa vezi daca tu esti eel pe care crezi ca il stii. Sa vezi ce stii din ce esti. f 5 lata!... lata Mirele vine . . . oricdnd. . . El nu vine la miezul noptii .. .pentru ca nu Ii place ziua... Ci miezul noptii e tocmai miezul vietii... miezul zilei vietii noastre... pentru ca noi suntem noapte. . .fara lumina Lui. Noi suntem intuneric fara razele nemuririi Sale. Adica El vine ca sa faca din noaptea noastra z/...o zi neinserata. El vine sa ne faca din noapte o zi incandescentd, o zi preafrumoasd... Sa ne faca o Ioana preafrumoasd, o Maria preafrumoasd, un Viorel preafrumos, un Vlad preafrumos . . . Pentru ca slava Lui lamureste dulceata pacatului. . . O arata asa cum este: amdrdciune. 5 Oricum ne-ar livra-o dracul pe sub mustati...amaraciunea e amdrdciune in 5 cele din urma chiar daca ea se poate numi curvie, drog, betie, prostie, nesimtire, indiferenta... 5 ? 5 sa nu fim Asadar, iubitii mei, smochine . . .ci preafrumosil Sa fim preafrumosi intr-o lume cu multe standarde de urdtenie. Sa ne fie mai dragd . . Jdcerea si izvorul de har al inimii noastre... decat o evanescenta „fala buna" printre oameni nu prea. . . intelegdtori de Dumnezeu ! Pentru ca astfel putem simti ceva din slava Lui. Din durerea Lui pentru noi. . . Din chinurile Lui... in aceste preasfmte zile de arcuire asceticd a fiintei noastre. 5 Pentru ca. . .de nu ne vom face vioara... in mainile lui Dumnezeu . . . degeaba ne-am ascutit ca un arcus in 40 de zile 5 f de post. Amin! http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Predica la Sfanta si Marea zi de Marti ? Iubitii mei, 5 ~ in a doua zi a urcusului final spre ziua Invierii Domnului . . .facem pomenirea unei parabole . . .dupa preafrumosul Iosif de ieri ... si smochinul neroditor... care a fost blestemat de Domnul. O parabola a privegherii... sau « nevointei priveghetoare . . . Pentru ca parabola celor 10 fecioare de la Mt. 25, 1-13 ne spune ca vza/a in Bis erica trebuie sa ne faca candele aprinse... candele care lumineaza...faclii de Pasti...si nu 5 5 filosofi sterili... nu lauddtori fara opera... nu ingamfati cu credinta lor f« absenta O 5 5 ^ cunoasterii duhului credintei. . . Caci ce inseamna a// orto primeascd . . . lumina harului dumnezeiesc . . . lumina cea de sus...necreata si vesnica a Prea Sfintei Treimi. Si de aici scopul Casatoriei si al Monahismului: acela de a ne curdti pentru a ne face lemn propriu arderii curatitoare, sfmtitoare si desavarsitoare a luminii Sale. 5 5 5 Sa ne facem ruguri aprinsc.pe care nu ne mistuie harul. . .ci ne indumnezeieste. Acum are logica: de ce fecioarel De ce candelel De ce aprinsel De ce uleil De ce inauntru si in afardl Pentru ca riscam sa fim intotdeauna in afara Bisericii. . .desi suntem intre zidurile ei. Riscam sa fim foarte tipicari, foarte atenti la regulile bisericesti, foarte exigenti la cele mici. . .dar nu si la cele mari. 5 Adica sa fim tari la certuri... dar nu si la 5 vederi dumnezeiesti. Buni la intrigi. . .dar nu si la contemplatii. Artdgosi din cale afara... dar fara lumindri/ sclipiri ale mintii, ca sa intelegem continentul viu al Traditiei Bisericii. 5 La ce bun, ne spune Domnul, sa credeti ca Ma cunoasteti... daca nu M-ati vdzut niciodata] http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Si daca v-am dat sa Ma vedeti vreodata, pentru o clipd preafericita . . .ce folos ati avut...daca v-ati intors la viata porceascd de mai inainte? Cum sa te aperi de intunericul Iadului cu haina preoteasca sau cu haina monahala. . .daca tu esti intunericull Cum sa te lauzi cu virginitatea, cu milostenia, cu fidelitatea, cu coerenta vietii tale bisericesti...daca prin toate acestea nu ai ajuns sa fii o torta vie, plina de slava necreata a Dumnezeului Celui Viu? Caci a simti si a vedea Patimile si Invierea Lui - dorintele liturgice maximale ale acestor zile - inseamna a fi plin de uleiul nesfdrsit al luminii Sale dumnezeiesti . . . si el, harul Lui...sa te faca sa simti, pe mdsura curatirii tale de patimi. . .ce a suferit El pentru tine sau cum Se bucurd El pentru tine. - Da, dar asta e greu! . . . - Da, e foarte usor sa vii cu lumanari si cu flori...sa saruti Crucea...sa ocolesti Biserica...sa imparti ceva...Dar eel mai greu e sa te pregdtesti continuu ca sa fii o candeld.. .pe care Domnul o aprinde de sus. Iar ceea ce se petrece la Ierusalim in Sambata Mare. . .cu focul acela minunat, dar care e creat, e palpabil, care coboara in Mormantul Sau...se face in inima noastra, in mod tainic si simtit, cand focul necreat se pogoara in noi. Caci extazul e pogordre a focului slavei Sale in noi. Iar chemarea de mare profunzime a Bisericii pentru aceste zile e aceea sa venim plini de slava Sa, ca urmare a vederilor noastre extatice, pentru ca sa simtim dumnezeieste si nu grosier, nu senzualist, Patimile, Moartea, Pogorarea Sa la lad si Invierea Sa din morti. Caci grosier inseamna sa te rastignesti si tu. . .ca in unele tari catolice. . .sau sa te flagelezi...sa scoti sange din spatele tau sau de pe piept...ca sa simti cum e cu rdnile Domnului. Insa mistica ortodoxa spune altceva, ca si Icoana Rastignirii Sale: trebuie sa simtim intru harul Treimii Rastignirea Lui pentru ca sa ne umplem de slava Sa...umplere de slava Sa care e urmarea rabdarii intregii suferinte de catre El. De aceea Icoana noastra... a Rastignirii e plina de galbenul harului, e ascetic- transfigurata. Ea nu e doloristd . . .ci pnevmaticd. Nu vedem sangele Lui decat foarte putin... in ramie de la maini, de la picioare si din coasta Sa. . . In schimb vedem puterea Lui in slabiciune. Vedem cum a invins moartea si suferinta din interior... rabdandu-le in mod desavarsit. . .si a intinerit trupul. . .1-a umplut de nemurire. De aici intinerirea asceticd a postului, a rugaciunii, a lacrimilor. . . Caci daca asceza ortodoxa te face altceva decat Sfdnt, altceva decat sensibil, altceva decat profund... inseamna ca nu e cea care trebuie... Pentru ca toate virtutile dumnezeiesti ale vietii ortodoxe nu fac altceva decat sa ne pregdteascd pentru primirea luminii... si sensul, scopul, implinirea noastra e trdirea in lumina ddruitd de Dumnezeu in mod extatic. http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Da, stiu, exista comentarii patristice care egalizeaza lumina candelei cu milostenia. Numai ca predicile acelor Sfinti Parinti au vizat un cadru larg, marea adunare a Bisericii...dand tuturor o nddejde de mdntuire. Milostenia face parte din tot cercul de fapte bune al vietii noastre...insa harul e de deasupra ...edarul Lui . . . Si lumina Lui vine ca bucuria Lui spre noi. . .ca odihnirea Lui in noi. . . Caci El vine ca la smochin la noi... si vrearoade... Iar daca noi avem roade. . .el pune/oc in noi. El ne aprinde virtutile pregatite de noi in noi insine ca pe niste lemne defoc. Dar daca lemnele de foe sunt ude leoarcd de apa bunei increderi in noi, de orgoliu, de infatuare, de o perspective telurica asupra vietii... atunci stingem orice incercare a Domnului de a ne incendia dumnezeieste. De aceea sa cantam cantarea eshatologica a Deniei de azi: „Mire, Cel ce esti mai frumos cu podoaba decat toti oamenii, Care ne-ai chemat pe noi la ospdtul eel duhovnicesc al nuntii Tale, dezbraca-ma de chipul eel ticdlos al gresealelor mele, prin impartasirea patimirilor Tale, si impodobindu-ma cu haina slavei frumusetii Tale, fa-ma impreund-sezdtor luminat la masa Imparatiei Tale, ca un Milostiv" [Triod, ed. BOR 2000, p. 561-562]. Amin! http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Predica la Sfanta si 5 Marea zi de Miercuri Iubitii mei, dupa fecioria fdrd lumind dumnezeiascd de ieri ... si dupa primele cantari care vorbesc despre cdderea lui Iuda si vdnzarea Domnului spre moarte... astazi programul liturgic este focusat pe femeia care a vdrsat mir pe capul Lui [Mt. 26, 7]. marepretl mirfoarte scump e o pregdtire pentru Ingroparea Lui [Mt. 26, 7, 12, cf. GNT]. Numai ca, peste tot, se subliniaza faptul ca ea, aceasta femeie. . .era o femeie pdcdtoasd . . . Si prima sedealna a Deniei de azi, dupa cum ati auzit, cu aceasta incepe: „Pdcdtoasa a venit la Tine, varsand mir cu lacrimi pe picioarele Tale, Iubitorule de oameni, si s-a vindecat cu porunca Ta de mirosul greu al rautatilor" [Triod, ed. BOR 2000, p. 568] sale. Insa Sfantul Matei nu subliniaza pacatosenia ei...ci doar cuvintele Domnului, cum ca ungerea ei, acest |j,upou PapuTL|j,ou/ miru varitimul mir de In schimb Sfantul Luca vorbeste, la Lc. 7, 37, cf. GNT, despre y\)vr\ aiiaptcoloc;/ ghini amartolosl femeia pdcdtoasd... care vine, pe la spatele Domnului - in semn de cuviinta, de respect, in mod sfios - si incepe sd ude cu lacrimi picioarele Sale si le unge cu mir [Lc. 7, 38, cf. GNT]. Cu mir adus de ea intr-un vas de alabastron [Lc. 7, 37, cf. GNT]. Si peste tot, in aceasta zi, pocainta femeii pacatoase, evlavia ei, lacrimile ei...sunt puse in contrast cu vdnzarea facuta de „ucenicul eel nemultumitor" [Triod, ed. BOR 2000, p. 568], cu atitudinea vrdjmasd a lui Iuda. Iuda a lepddat harul Dumnezeirii si „s-a amestecat cu noroiuV [Ibidem], cu decadenta... A devenit striedcios. . .din nestriedcios. A devenit pdtimas. . .din fiu al Luminii. . . http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Caci nu murdarirea cu noroi iti strica starea sufleteasca...ci murdarirea cu pdcate. Starea de nesimtire, de rautate, de aversiune neimpacata fata de Dumnezeu. . . Si Patimile Domnului incep cu tradarea Lui de catre Iuda. . . Iuda a vandut pe „Comoara vietii" [Ibidem]... in timp ce femeia cea pacatoasa a devenit memorabild. Pentru ca „oriunde [...] se va propovddui Evanghelia aceasta in intreaga lume, se va spune si ce a facut aceasta intru pomenirea ei [el; |ivr||j,6ouvov ax>xx\c,l is mnimosinon aftis]" [Mat. 26, 13, cf. GNT]. Si de aici intelegem ca Dumnezeu nu uitd niciodata binele... p>Q care il facem...Si ca el, binele facut de noi, este spre pomenirea noastra. Sau el, binele pe care il facem, ne face memorabili. Pentru ca ceea ce dureazdl ceea ce rdmdne cu adevdrat. . .e ceea ce se face cu Dumnezeu. Caci ceea ce se face cu Dumnezeu e bine...Q bun facut... si ne pastreaza in bine, in har. . . Iar tot ce e impotriva binelui...e impotriva lui Dumnezeu, Care e Binele personal prin excelentd si Izvorul a tot binele si al intregii vieti. Pentru ca binele, frumosul si viata sunt una. Fiindca viata duhovniceasca, viata cu Dumnezeu e binele frumos, e frumosul bun, e sublimitatea divino-umand pe care Dumnezeu o pomeneste mereu, n-o uita... pentru ca e o frumusete vie, personala, nemuritoare, comunionala, care cheama mereu la comuniune. De aceea ne rugam noi pentru pomenire/ amintire vesnicd in fata Lui: pentru ca a nu fi uitat de Dumnezeu inseamna a fi in comuniune cu El. Sfatul cumplit al celor faradelege [Triod, ed. BOR2000, p. 569]: deicidul... Noi avem nevoie de „ploi de lacrimi" [Ibidem]. De lacrimi care sa curga din durerea inimii noastre. Ploi de lacrimi gandite si simtite. Nu lacrimi din alte motive... ci din durere iubitoarel . . . Din constiinta supla cum ca am rdnit iubirea Lui, frumusetea Lui, sensibilitatea Lui divino-umana fata de noi. . . 5 Tocmai din Icosul Deniei de azi aflam ca femeia pacatoasa... era o femeie desfrdnatd [Ibidem]. Si pe ea au inteleptit-o [Ibidem] pocainta, lacrimile, pentru ca „urdnd lucrarile pacatului celui rusinos si placerile trupului" [Ibidem] s-a facut inteleaptd. Cu alte cuvinte: daca vrei sa vezi ce intelepciune aduce vindecarea de o patima. ..lasd-te de patima ca atare! Nu mai curvi ca sa inveti ce e curdtia, fidelitatea, castitateal Ca sa vezi ce aduce ea in viata ta. Nu mai drdcui ca sa vezi ce aduc rugdciunea si vorba bund in viata ta! Nu te mai rdzbuna... ca sa inveti smerenia si iertareal Nu te mai lasa fermecat de prostie si de nesimtire... ca, sa vezi cum arata intelepciunea duhovniceasca si evlavia aprinsd, plina de rdvnd cuvioasd ! Iar daca regimul alimentar/ dieta... produce sldbirea trupului... tot la fel regimul duhovnicesc/ lupta cu patimile si sddirea binelui in viata noastra produc http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 situatiile contrare patimilor: adica binele divers, virtuti multiple. ...Si se observa faptul ca in cantarile zilei se penduleazd intre descrierea de la Matei si cea de la Luca a ungerii Sale... pentru ca se vorbeste cand despre turnarea mirului pe capul Domnului...cand despre spdlarea picioarelor Lui cu lacrimi. Lacrimile sunt imaginea cu care am rdmas... dupa aceasta slujba. A fi in lacrimi... Si asta neinsemnand deloc ca trebuie sd nefortdm sa plangem. . . Nu inseamna ca putem, nu putem trebuie sa plangem acum, pe loc.ci ca trebuie sa consideram lacrimile, durerea, suferinta pentru pacatele noastre ca manifestdrile reale ale pocaintei. . . Ca pocainta reald asa arata: ca durere, ca tristete pentru pacat, ca tristete plina de lacrimi, ca vdietare a vietii noastre, ca renuntare, din toata inima, la trecutul pacatos... pentru o viata de atentie si de e via vie. Adica o atentie incordatd la ceea ce facem, spunem, gandim, simtim... pentru ca pacatul e tot ce atacd relatia noastra cu Dumnezeu. Si de aici spovedaniile noastre trebuie sa fie enumerdri punctuale, fara povesti, ale pacatelor noastre... pe care le-am constientizat, pentru care suferim... pentru care nu ne bucurdm... si pe care nu le consideram drept lucruri care ne caracterizeazd. Ele, pacatele noastre, sunt tot ceea ce nu trebuie sdfim noi. De aceea nu le suportam urmdrile in noi...vrem sd le dam afard imediat, ca pe un starv, ca pe un miros unit... pentru ca vrem sa respiram cu pace, cu dulceatd in suflet. . . ...Si pentru prima data cantam lumindnda atat de draga noua, ortodocsilor: „Camara Ta, Mantuitorul meu, o vad impodobita"... cdmara Lui fiind Impdrdtia Lui cea plina de slava Sa. . . Imparatia ca o cdmara de nuntd . . . Tu ma astepti plin de slava... iar eu nu am imbrdcdmintea slavei Tale pe mine. Eu sunt o candeld fdrd foe . Sunt un opait rece. . . Pentru ca frumusetea lui Iosif, focul candelei si imbrdcdmintea de nuntd sunt unul si acelasi lucru: slava Sa, harul Sau, lumina Sa necreata si vesnica, pururea odihnitoare si prea dulce inimii noastre. Nu doar fapte ale credintei...ci si cobordre a slavei Lui in fiinta noastra. Imbracare constientd si reald cu slava Lui. . .care se face numai extatic. . . De aceea spuneam ieri ca milostenia e o parte din uleiul candelei noastre. . . Dar toate virtutile si faptele bune la un loc... pentru ca sa fim o candeld vie... trebuie sa se aprindd de sus, de la Domnul, prin vederea slavei Sale. Acesta e motivul pentru care o asceza non- misticd se crede implinitd doar prin actiune. Adica nevoitorul posteste, se roaga, privegheaza, face metanii...si se crede un om duhovnicesc... in afara experientei vederii dumnezeiesti si a simtirii continue a harului 5 5 1 Treimii. Insa, in Ortodoxie, omul duhovnicesc este unul care se despdtimeste in mod real de patimi, care simte cum se petrece acest lucru in el, care vede slava lui Dumnezeu in mod extatic... si care inainteazd in contemplatie, in vedere si in sfmtenie in mod continuu. http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Deci nu merge numai cu facutul, cu rugatul, cu impresia buna despre tine, ca ai fi nevoitor sau teolog... dar Dumnezeu nu te viziteazd deloc. Ci daca te nevoiesti ortodox... esti vizitat de Dumnezeu in mod curent, ortodox. . . Afli mereu de la El ce vrea de la tine, ce trebuie sa faci, ce trebuie sa schimbi. . . Pentru ca, in fapt, convertirea noastra e simtire a dumnezeirii Sale, e simtire a slavei Sale...e chemarea iubirii Sale fata de noi... pentru ca sa avem viatd... si inca din belsug. Amin. Si atunci esti duhovnicesc... pentru ca esti invatat prin har despre cum sa trdiesti ortodox. Esti vazator de Dumnezeu . . .pentru ca El ti Se arata. Esti purtdtor de Dumnezeu .. .pentru ca Tu esti un locas constient al Treimii prin slava Sa. ...Si Denia, dupa cum am ascultat, pe glas 8...0 cantare larga si plina de frumusete teologica...se termina cu cantarea Sfmtei Casiana: „Doamne, femeia ceea ce cazuse in pacate multe..."... Pacatele i-au acutizat nefericirea. . . Si in mijlocul nefericirii ei, a vietii ei desfranate... femeia a simtit dumnezeirea Ta, Hristoase Dumnezeul meu, simtire care a chemat-o la pocdintd si la lacrimi de durere... Si pe fiecare dintre noi Dumnezeu ne cheamd intr-un anume fel. . . Cand ne coacem pentru credinta. . . Si chiar daca am fifoarte decdzuti, oameni care ne impotrivim lui Dumnezeu, care // hulim pe El... in acea clipa...cand El ne lumineaza mintea...cand ne face sa ne vedem cu adevarat...Q ziua invierii noastre din moartea pacatului. http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Predica la Sfanta si Marea zi de Joi Iubitii mei, dupa spalarea picioarelor Domnului cu lacrimi, de catre femeia cea pacatoasa, astazi avem spalarea picioarelor Apostolilor, cu apa, de catre Domnul. . . Dar e vorba aici de o spalare curdtitoare de suflet si nu de o spalare oarecare...fapt pe care ni-1 confirma cantarea: „Cand maritii/ slavitii Ucenici la spalarea Cinei s-au luminal [Triod, ed. BOR 2000, p. 582]... la suflet... Insa spalarea picioarelor Apostolilor de catre Domnul e primul eveniment hristologic praznuit astazi. Pentru ca, pe langa acesta, mai praznuim inca trei evenimente hristologice: Cina cea de Taina... la. care Domnul a instituit Sfanta Euharistie... rugdciunea cea mai presus de fire a Domnului, din Gradina reGorniavl/ Ghetsimani [accentul cade pe i-ul final] si vdnzarea Domnului de catre Iuda. Evenimente hristologice ale iconomiei mantuirii...adica care II au in centru pe Domnul... El le initiazd . . .sau ele se fac vizdndu-L pe El. Caci pe primele 3 El le initiazd (spalarea picioarelor, Cina si rugaciunea) dar vdnzarea.. .11 vizeaza pe El. Si vanzarea, anuntata de acum doua Denii....s , e definitiveazd dupa Cina cea de Taina...cand Iuda, care primise banii [Mt. 26, 15]... vine cu escorta cu sabii si ciomege, trimisa de arhierei si de batranii poporului [Mt. 26, 47]... si II prind pe El [Mt. 26, 57], Cel care Se rugase in gradina in mod intreit [Mt. 26, 39,42,44]... Insa inceputul praznuirii noastre se refera la spalarea picioarelor Apostolilor de catre Domnul despre care ne vorbeste Sfantul loan lain. 13,4-11. Domnul Se ridicd de la Cina, Se dezbracd de vesminte...El, Cel care S-a smerit pe Sine si S-a pogorat la noi si S-a facut om ca noi, afara de pacat...Se incinge cu un Aivtiov/ lention/ stergar/ prosop [In. 13, 4, cf. GNT]...si punand apa intr-un vLiTTrip/ niptir / intr-un vas de spalat/ intr-un lighean a spalat picioarele Ucenicilor si le-a sters cu prosopul [v. 5, cf. GNT]. Si 1-a spalat si pe Iuda pe picioarc.desi El „il cunostea pe cel care II vinde pe El" [In. 13, 11, cf. GNT]... Si am tradus cu: „pe cel care // vinde" si nu cu: „pe cel ce avea sd-L vdnda" [ed. BOR 1988], fiindca in textul grecesc tov iTapa5i66vTa/ ton paradidonta este un participiu prezent... si vorbeste despre vanzare la prezent. . .si nu la viitor. http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Caci vanzarea se lucra in Iuda chiar atunci: cand lui i se spdlau picioarele de catre Domnul... Si spdlarea picioarelor e urmata de porunca iubirii [In. 13, 34-35], ne spune Sinaxarul zilei [Triod, ed. BOR 2000, p. 585], dupa care urmeaza Cina si impartasirea euharistica [Mt. 26, 26- 29]... si: „dupa Cina a intrat Satana in Iuda; mai inainte il incercase numai, dar acum s-a sdldsluit de tot in el. Si Dumnezeiasca Scriptura spune ca [Iuda] s- a dus si s-a tocmit cu arhiereii sa-L vanda 1 pe treizeci de arginti" [Triod, ed. BOR 2000, p. 586]. Si ce intelegem de aici? Ca fara inima curata, fara iubire si fidelitate fata de Domnul, fara constiinta curatita prin Spovedanie si fara cunoastere teologicd vie, adica fara luminare a sufletului, apropierea de Sfmtele Taine ale Domnului inseamna apropiere nelegitimd. Apropiere care imbolndveste... dupa cum ne avertizeazd si Sfantul Pavel [I Cor. 11, 29-31]. Pentru ca impartasirea cu Domnul trebuie sa ne umple de iubire, de credinciosie, de curatie, de dorinta de a vrea sa fim una cu El mereu si ca El sa fie Domnul si Stapdnul vietii noastre. Spalarea... capregatire pentru Cina. I* M i St- K_ ^®s^J |^^ Jj HJ^^v lUJl "w fa* ' 6 fl f ^f~* "•T* Venirea la Cina ca o candeld aprinsa, plina de dor pentru Domnul... si nu ca unul indiferent fata de detaliile credinciosiei si •J 5 5 5 ale iubirii fata de El. 5 Pentru ca plin fiind de focul slavei Lui. . .simp dumnezeirea Lui impartasindu- te cu Trupul si Sangele Lui euharistice. Simti ca te luminezi, ca te curatesti, ca te sfmtesti, ca te umpli de bucurie strdind, dumnezeiasca, de simtaminte si atitudini cu adevarat crestine, pline de sfiala si de umilinta. 5 Dar daca noi, crestinii ortodocsi, nu facem din viata noastra o continud 5 pregdtire pentru impartasirea cu Domnul, cum sa mai intelegem ce e crestin si ce nu e crestin in viata si atitudinile noastre intime? Cum sa vorbim despre dragoste, despre sfiala, despre cumintenie, despre curatie, despre dor sfant...cand nu le invatam de la Insusi Hristos, prin impartasirea cu El? Caci ce altceva este „experienta euharistica"... decat tot ce ne invata Hristos prin impartasirea cu Sine? Si ce ne-a invatat Hristos in ani de credintd si de impdrtdsire cu El... daca tot meschini, tot nemilosi, tot lipsiti de candoare suntem? De aceea, fiecare dintre noi sa ne dovediml sa ne testam/ sa ne cercetam dorul pentru Dumnezeu, dupa cum ne invata Sfantul Pavel [I Cor. 11, 28], atunci cand ne impdrtdsim cu Domnul. Sa vedem daca inima noastra doreste > deplin acest lucru. . .sau vrea, mai degraba, sa stea departe de dragostea Lui. . . Insa daca inima noastra vrea sa stea departe... atunci repetam trddarea lui Iuda... pentru ca ne cautam viata acolo unde nu e Viata noastra. http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Si Viata noastra e Hristos Dumnezeu, Cel care ne hraneste cu Sine si ne bucura din Sine. Pentru ca El nu ne da lucruri telurice, create in primul rand...ci Se da pe Sine ca Viata a noastra si harul Sdu necreat... ca bucurie, viata si sfmtenie a noastra. De aceea nu putem dori altceva mai mult decat pe El. De aceea nimic nu e mai de pret ca relatia de mare intimitate cu Dumnezeul nostru. ...Dupa Cina, Domnul h\ivr\oavxec,/ imnisantes/ a cantat imne cu Apostolii Sai [Mt. 26, 30, cf. GNT]...fara Iuda, care plecase sa-L vanda...apoi au iesit spre Muntele Maslinilor/ to "Opo; tgov 'EAmcov/ to Oros ton Eleon [Ibidem]. Urmeaza pasajul de la Mat. 26, 31-46, cand Domnul le anunta Apostolilor scandalizarea/ sminteala intru Sine si rugaciunea Sa intreita si plina de tristete. Sfantul Luca e eel care ne spune ca Domnul, „fiind in agonie [kv dycovLoc/ en agonia], Se ruga si mai staruitor" [eKTeveorepov/ ectenesteron...de la kKxevr\Q/ ectenis avand noi ectenie in limbajul de cult: adica rugaciune cu staruinta, cu incordare, cu zel]. Si s-a facut sudoarea/ transpiratia Lui ca piedturi de sdnge [0p6|j,poi odnaToc;/ tromvi ematos] curgand pe pamant" [Lc. 22, 44, cf. GNT]. Semanau ca picaturile de sange dar nu erau picaturi de sange... in textul grecesc folosindu-se aceeasi particula comparativa „ca" folosita si la Botez [Mat. 3, 16] (Duhul Slant a fost vazut cood iTepLOTepav/ osi peristeran/ ca un porumbel...El nefiind „porumbel"). Ce invatam din nou? Ca rugaciunea reald e rugaciunea cu toatdfiinta. E rugaciunea care ne incordeaza cu totul. . . sau ne bucura pe deplin. Ca rugaciunea e incercarea continud de a sta in fata lui Dumnezeu si de a fi proprii lucrarii Lui cu noi. Iar pentru a fi proprii lucrarii Lui cu noi. . .ne pregatim prin rugaciune staruitoare, prin cumintire interioara continua, prin luminare interioara continua... ca sa intelegem glasul Lui tainic in fiinta noastra. ...Domnul Se ruga aici, in Ghetismani, adesea, ne spune Sinaxarul zilei [Triod, ed. BOR 2000, p. 586]. De aceea Iuda, stiind locul, i-a dus lafix...pe cei care trebuiau sa Ilprindd... http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Mat. 26, 47-57 vorbeste despre venirea lui Iuda, despre sarutarea lui, despre implinirea prorociilor in El... despre fuga Apostolilor. . .si despre prinderea Lui. L-au lasat singur... Si noi, cei de azi, intelegem bine singurdtatea lui Iisus...atunci cand nimeni nu ne calcd pragul, cand nimeni nu ne vrea, cand nimeni nu ne ajutd...cand toti se uita de sus la noi... O singuratate plina de gdnduri negre.. . Cu care trebuie sd te lupti, pentru ca sa ramai demn . ..si cu capul pe umeri. . . . . . Patru evenimente hristologice . . . intr-o inlantuire prea minunata. Ne spalam pe picioare prin asceza si prin marturisire...ne impartasim cu Domnul ca sa avem viata intru noi...ne incordam fiinta in suferintd alaturi de El... si suntem atenti ca sa nu cddem din iubirea Lui. . . Iar daca cddem... sa. nu ramanem in depdrtare de El pana la sfarsitul vietii noastre...Amin. http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Predica la Sfanta si 5 Marea zi de Vineri Iubitii mei, prelunga, obositoarea...dar plina de teologie Denie a Vinerii celei Mari! Cand am citit cele 12 Evanghelii care vorbesc despre prinderea, judecarea, chinuirea, rastignirea si ingroparea Domnului. Si am scos Crucea Lui in mijlocul Bisericii...„pentru ca astazi a fast spdnzurat pe lemn . . .Mirele Bisericii" [Triod, ed. BOR 2000, p. 610]...Imparatul slavei... Noi am adus flori...si ramuri...la Crucea Lui... Am venit cu inima plina de durere.. .pentru suferintele Sale. . . Dar atunci...El a fost scuipat...batut peste cap...batjocorit...[Mat. 27, 30-31]... I S-a dat „vin amestecat cu fiere" [Mat. 27, 34]. A fost rastignit intre doi talhari [Mat. 27, 38]... si „trecatorii II blasfemiau/ II huleau pe El" [Mat. 27, 39, cf. GNT]. Bdtaia de joe a celor din fata Crucii, a dusmanilor Lui... care contrasta puternic cu starea celor care Li slujeau Lui [Mat. 27, 55- 56]. Doua lumi fata in fata...dupa cum si acum crestinii ortodocsi isi au prdznuirea lor iar altii, de alta credinta, sunt indiferenti la evlavia noastrd din aceasta zi. . . Insa Cel rastignit pe lemn astazi e Mdntuitorul intregii lumi... si nu numai al nostru... Nu e un Dumnezeu particular" ci „universal", caci El afacut toate cdte sunt. Si asa ar trebui sd ne comportdm fata de Dumnezeu: ca fata de Dumnezeul tuturor. Pentru ca El ii cheamd pe toti la pocainta. Ii cheama pe toti la unirea cu Biserica Sa cea una, Ortodoxa. Ii cheama pe toti la praznicul frdtietdtii si al comuniunii. Deci ce prdznuim astazi, in Vinerea Mare? Praznuim „sfintele si mdntuitoarele si infricosdtoarele Patimi ale Domnului si Dumnezeului nostru Iisus Hristos: scuiparile, lovirile peste fata, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfira, trestia, buretele, otetul, piroanele, sulita, si http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 inainte de toate, Crucea si Moartea, pe care le-aprimit de bundvoie pentru noi. Se mai face inca pomenire [si] de marturisirea mdntuitoare facuta pe cruce de tdlharul recunoscdtor, care a fost rastignit impreuna cu El" [Triod, ed. BOR 2000, p. 613]. Deci praznuim suferintele Domnului, toate chinurile Sale pentru mantuirea noastra... si ne aducem aminte si de marturisirea Talharului celui bun si recunoscdtor, care l-a mdntuit pe el: „Iisuse, pomeneste-md [|ivr|o0r|TL |iou/ mnistiti mu], [atunci] cand ai sa vii intru Impdrdtia Tar [Lc. 23, 42, cf. GNT]. Si ce intelegem de aici? Ca nimeni nu are dreptul sa atenteze la viata, la sanatatea, la demnitatea, la cinstea si la avutul altuia. Ca este inuman si strigdtor la cer... sa chinui si sa omori o persoana umana...atata timp cat suntem unicate si daruri ale lui Dumnezeu. Ca violenta si rdutatea nu sunt personalizatoare . . . ci sunt realitati interioare care atesta traume... si care traumatizeazd si pe altii. ... Si Sinaxarul zilei, dupa ce nareaza toate evenimentele mantuitoare ale Patimilor Sale, potrivit Sfmtelor Evanghelii...ne vorbeste despre intelesurile de profunzime . . . Domnul a fost rastignit vineri, in a 6-a zi a saptamanii... pentru ca omul a fost facut de Dumnezeu in ziua a 6-a. A fost rastignit in ceasul al 6-lea al zilei a 6-a... pentru ca atunci a pacatuit si Sfantul Adam mancand din pomul oprit. Si Domnul restaureazd umanitatea Sa prin suferinta, in ceasul al 6 -lea... pentru ca prin placere umanitatea a fost atrasd in moarte [Triod, ed. BOR 2000, p. 615]. „A fost rastignit in grddind, pentru ca si Adam a calcat porunca in grddina Raiului. Bdutura amard pe care a gustat-o Hristos preinchipuia gustarea [din pom a] lui Adam. Loviturile cu palmele aratau slobozirea noastra. Scuiparea si purtarea necinstitd cu El aratau cinstirea noastra. Cununa cu spini, indepartarea blestemului, hlamida de purpura, imbracamintea imparateasca, in locul hainelor de piele . Piroanele, desavarsita nemiscare a pacatului nostra. Crucea, pomul eel din Rai. Coasta impunsd preinchipuia coasta lui Adam din care a fost facuta Eva, prin care a venit cdlcarea poruncii. Sulita arata ca indeparteaza de la mine sabia cea defoc. Apa din coasta este icoana Botezului. Sdngele si trestia ne arata ca Hristos ne-a darait, scriind cu litere rosii, vechea patrie" [Ibidem]. Si Domnul a fost rastignit pe Cruce unde se afla ingropatd capatana Sfantului Adam [Ibidem]... pe care o vedem iconizata sub Crucea Domnului... in Icoana Rdstignirii Sale... Adica fiecare suferinta a Domnului a vindecat si a innoit firea noastra. A fost o contrapondere la pacat, la decadenta...si, in acelasi timp, o umplere de slavd. O restaurare in slavd a umanitatii. . . Tocmai de aceea toata asceza ortodoxa subliniaza faptul ca suferinta faptelor bune este o suferinta mdntuitoare .. .pentru ca prin ea ne deschidem slavei lui Dumnezeu si devenim locasuri vii ale slavei Sale. http://www.teologiepentraazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Truda de a ne ruga, de a posti, de a implini poruncile lui Dumnezeu, de a citi si a intelege sursele Traditiei Bisericii ne schimba in bine, ne face oameni cuviosi, plini de evlavie. Venirea la Bis erica, da, chiar si numai ea...chiar si atat...«e schimba pas cu pas sufletul...in comparatie cu faptul daca am fi stat acasd ... si ne-am fi distrat. . . Pentru ca aici, in Biserica Domnului, le auzim pe cele mdntuitoare, invatam ceea ce e bine, ceea ce tfrumos, ceea ce e sfdnt. Iar venirea la Biserica ne da sd ne unim rugaciunile si virtutile pentru a-I sluji lui Dumnezeu cufrumusete de suflet. Pentru ca Biserica are nevoie de noi toti in lucrarea ei. . .si nu doar de unii. . . Fiecare dintre noi trebuie sane implicdm in a impodobi Biserica lui Dumnezeu... si, mai intai de toate, prin ceea ce suntem. Caci in aceste zile de post nu am facut altceva decat sd ne impodobim duhovniceste pentru a ne bucura cu Domnul. De a ne bucura atat in suferintele Lui... cat si in preasldvirea Lui. Si cum ne bucurdm acum duhovniceste, retrdind Patimile Sale? Pentru ca vedem ca suferintele noastre pentru El si pentru pacatele noastre se transforma din dureri. . .in alinare. El transfigureaza durerile noastre vii...m dureri bucuroase. Dumnezeu biruitor, ca un Dumnezeu viu.. . si nu ca sufletul unui muritor. Lemnul Crucii... adica El, Cel rastignit, ne lumineazd mintea si inima [Idem, p. 617]. Si „fiecare madular al sfantului Tau trup a rabdat ocara" [Ibidem] de la oameni... pentru ca fiecare parte a trupului nostru trebuie transfiguratd prin slava Sa. lata de ce cu toatd fiinta trebuie sd ne ddruim Domnului: pentru ca trebuie sa fim o fdclie preafrumoasd in Casa Domnului! Caci El ne-a izvorat nemurire [Idem, p. 618] prin Patima Sa, adica inviere si viata vesnicd. Asadar...Crucea Domnului sta in mijlocul Bisericii ca in mijlocul lumiil Sa venim sd o sdrutdm cu pace, sa ne inchinam Domnului cu cutremur si cu dragoste, pentru ca Viata noastrd este Iisus Hristos, Domnul nostru. Si nu este in cer si pe pamant alt nume intru care sd ne bucurdm decat in Acesta: Care a primit moartea pentru noi... pentru ca sa calce prin Moartea Sa moartea noastrd, a tuturora. Amin! De aceea Patimile Lui contin bucurie in ele si nu deznddejde... pentru ca ele ne transfigureaza interior. Dupa cum Invierea Lui nu incepe duminica... ci odatd cu Rdstignirea Lui... pentru ca sufletul Sau, unit cu dumnezeirea Sa, se coboara in lad ca un http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Predica la Sfanta si 5 Marea zi de Sambata Iubitii mei, Trupul Domnului a fost dat jos de pe Cruce de Sfmtii Iosif si Nicodim, ucenici ai Lui in 5 5 > taind... si ,,1-au infasurat in giulgiuri cu aromate [oGovioic; [iexk tgov dpco|j,aTcov/ otoniis meta ton aromaton], dupa cum este obiceiul de a inmormdnta al evreilor [In. 19, 40]"... Si din cauza aromatelor, a 5 7 mirului...giulgiurile, facute din panza, s-au lipit de trupul Domnului... incat nu mai puteau fi dezlipite de el in mod natural... Pentru ca nu erau 3 grame de mir... ci „un amestec de smirna si aloe ca [la] o sutd de litre" [In. 19, 39, cf. GNT]. Iar o litrd insemna 327, 45 mililitri dupa mdsura romand. Si dupa cum stiti mirul e lipicios... ...Dar si o piatrd mare au pravalit la intrarea in mormantul Lui [Mat. 27, 60]... la care arhiereii si fariseii au adaugat strajd armata si pecetluirea acestei pietre de dimensiuni mari [Mat. 27, 66]. Dece? Pentru ca Domnul sd nu mai invieze... Sau, dupa cum au motivat ei (pentru ca sd nu se dea de gol): pentru ca Apostolii sd nu-Ifure trupul din mormant [Mat. 27, 64]. Insa, tot Sfantul Matei ne spune, dupa ce Domnul a inviat dintre cei mortL.iar cei din 5 straja „s-au facut ca mortF [Mat. 28, 4]...cand l-au vdzut pe Arhanghelul Gavriil la mormant [Mat. 28, 2-3]. ..arhiereii si batranii s-au sfdtuit si le-au dat „arginti multi" [dcpyupia LKocva/ arghiria icana] ca sd mintd... si sa sustina varianta cu furarea 5 5 J trupului din mormant de catre Apostoli [Mat. 28,11-13]. Dupa cum se observa impostura mai marilor evreilor a functionat si inainte si 5 5 5 dupa invierea Lui din morti. Au vrut sd ascundd evidentele... 5 Au brodat o istorie falsa.. .o istorie alternativd...care sa puna in umbra adevarul... Insa cine poate sd ascundd adevarul lui Dumnezeu de oamenL.cand El Se reveleaza oamenilor in mod extaticl Cand El Isi aratd puterea Lui in furtuna, in trasnet, in cutremur, in mod minunat in multe felurL.si te face sa intelegi ca nu poti sd lupti cuEl? ' De fapt asta e nefericirea noastra, a celor care cautam un alt fel de a fi: ca nu existd altul! Exista numai normalitatea comuniunii cu Dumnezeu. ..sau iesirea din comuniune spre tot felul de comportamente deviante. http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Si oricat am cauta implinirea noastr a... fxxgmd de El...vom descoperi, cu multa durere, cu mult zbucium, prin multa nefericire (pentru ca nu vrem sa acceptdm evidentele!) zi de zi, saptamana de saptamana, an de an...ca nu exista o alternativd de implinire...in afara de iubirea Lui. ...Si pana acum am cantat impreuna Prohodul/ Prohodirea Domnului... cantanle de inmormantare ale evlaviei noastre. I-am cantat ca unui Mort viu. Pentru ca Cel care a murit pe Cruce pentru noi e Viata fdrd de moarte a intregii umanitati [Triod, ed. BOR 2000, p. 648]. Dar, mai ales, ne-am rugat ca si noi sa inviem din moartea pacatului... pentru ca sa ne bucuram de viata Lui. Si apoi am cantat Binecuvdntdrile Invierii... acum, la Inmormantare. Pentru ca noi nu avem niciodata constiinta 5 5 ca El e mort cu totul... ci numai trupul Lui, care nu a cunoscut stricdciunea, e infasurat si 1 5 5 imbalsamat cu miruri in mormant. ...Cine I-ar fi putut fur a trupul... si strajerii sa nu observe) Si cum ar mai fi iesit Apostolii in lume, ca sa moard pentru Hristos, daca ei stiau ca trupul Lui zace w«deva...ascuns de ei...dupa ce l-aufuratl Insa nimeni nu a simtit cand a inviat Imparatul slavei! Arhanghelul Gavriil a pravalit piatra...i-a inspaimantat de moarte pe strajeri...doar pentru ca sa le arate Sfintelor Femei Mironosite ca mormantul e. ..gol.. .[Mat. 28, 2- 6]. El nu le arata pe Hristos... ci le subliniaza absenta trupului Lui din mormant... Sfantul Petru si Sfantul loan, Apostolii Domnului, vin la mormant [In. 20, 3 -4]... si vad in el „giulgiurile zacand" [In. 20, 6, cf. GNT] la pamant si oou8apLov-ul/ sudarionul/ mahrama, care fusese pusa pe capul Lui [In. 20, 7, cf. GNT]. Acestea, in mod normal, nu mai puteau fi dezlipite de trupul unui om mort...datorita mirului care le lipise de trup...si ca sa le scoti trebuia sa sfdsii trupul... Insa trupul duhovnicesc al Domnului, eel deplin pnevmatizat, eel plin de lumina dumnezeiasca...iese din giulgiuri mai presus de fire... si le lasa acolo, in mormant... nesuferind nimic.la. despdrtirea Lui de ele... ...Dupa cum, in coborarea Lui duhovniceascd la noi.. .in trupul nostru...nu sufera nicio contaminare din partea necuratiei noastre... dar ne da noua bucuria 5 prea dumnezeiasca a simtirii si a vederii slavei Sale. ...Insa azi, in Sambata Mare, noi nu praznuim numai Ingroparea Domnului.. .si multi nu stiu asta... 5 * Ei cred ca doar Prohodul. ..doar Inmormdntarea Lui o praznuim... Insa astazi, in Sambata Mare, pe langa Inmormdntarea Domnului noi praznuim si Pogordrea Domnului la lad, prin care Sfintii lui Dumnezeu au fost ridicati intru Imparatia Lui [Triod, ed. BOR 2000, p. 665]. http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 kx'ioiq/ cheni ctisis/ faptura noua" [II Cor. 5, 17], duhovniceasca. Pentru ca ceea ce traim noi acum, in Biserica, e inceputul transfigurdrii noastre duhovnicesti, a invierii noastre din morti. Aici...punem punct postului si intristarii...in aceasta zi... Pentru ca in zorii zilei viitoare, la miez de noapte. ..vom auzi cdntare de bucurie. Si fericit este acela a carui inima cdntd de bucuriel Amin. Si Sinaxarul zilei ne vorbeste despre pogorarea preasfantului suflet al Domnului in lad, unit cu dumnezeirea Sa...si despre cutremurarea Iadului [Ibidem]. ...Am inconjurat Biserica si am trecut pe sub Sfantul Epitaf...adica pe sub lintoliul iconizat...pe care este zugravita. punerea Lui in mormdnt. Punere in mormant pe care o avem si pe Sfantul Antimis, pe care slujim Sfanta Euharistie. Pentru ca de fiecare data reactualizdm si Moartea si Invierea Lui... Hristosul nostru euharistie, Cel cu care ne impdrtdsim, fiind Hristosul inviat din morti. De aceea Moartea Lui e plind de viata vesnica... pentru ca Invierea Lui este moartea care a atins desavarsirea pentru umanitatea Sa. Si cand murim pentru Hristos, ca bobul de grau, cum ne spune Sfantul Pavel [I Cor. 15, 37-38], inviem cu El ca „Kmvf| http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Predica la Praznicul preaslavit al Invierii Domnului Iubitii mei, 5 > Hristos a inviat!... si a facut din noaptea aceasta a noastra o zi preafrumoasd, plina de lumina dumnezeiasca. Pentru ca Mirele Bisericii a inviat din morti, cu moartea Sa pe moartea noastra cdlcdnd... pentru ca celor din morminte...si noua, tuturor, sa ne ddruiascd viata vesnica, bucurie vesnica, frumusete netrecatoare. Sa ne daruiasca viata: aceasta e sublinierea troparului zilei ! Viata nu ca existentd fizicd... pentru ca suntem in existentd... ci viata ca sfintenie... ca nemurir e...C2i bucurie netrecatoare. Adica viata implinitd in har. Viata plina... asa, ca rotunjimile oului inrosit...pe care il vom manca...in scurt timp...la masa de Pasti. Pentru ca oul de Pasti este semn, este mdrturie a vietii vesnice...a vietii vesnice care 5 5 5 5 se dobdndeste prin Cruce. Caci la aceasta „noapte de mdntuire si strdlucitd^ [Penticostar, ed. BOR 1999, p. 21], plina de slava, am ajuns dupa saptamani de post, de rugaciune...de asteptare... Am ajuns prin Cruce, adica prin renuntarea la noi insine... pentru a simti si a pdtrunde bucuria care vine din curatirea de patimi. De aceea bucuria noastra e plina de dureri curdtitoare. Sau e umplere de bucurie sfdntd dupa zile de incordare ascetica, de lupta cu neputintele si limitele noastre. Dupa cum stim: mxputine... ...Si am ajuns, iata, sa strigam plini de bucurie... sa marturisim cu bucurie.. .ca Hristos e viu, mereu viu...si ne inviaza pe noi din moarte, din tristete, din deznadejde! Caci piatra grea, mare, pusa pe mormdnt...Q perspectiva vietii pamantesti care nu se termind cu vesnicia. 5 E o scufundare in disperare... Caci cum sa te bucuri cu adevdrat... daca crezi ca la sfdrsitul vietii talc.te scufunzi in neant... si nu mai ramane nimic din tine? 5 Cum sa te bucuri... daca tu dispari definitive Ce inseamna posteritate pentru cineva care nu crede in nemurirea sufletului si in invierea din mortil E o posteritate lamentabild: averea si mormantul lui sunt tot ce mai ramane dupa el... Insa... aceasta perspectiva a necredintei nu are nimic de-a face cu realitatea... post- mortem ! Moartea e o usd spre viata, spre viata vesnica... Numai ca viata vesnica e de doud 5 5 feluri... si ea continud cele doua cai ale vietii de aici: viata cu Dumnezeu sau viata trditd > > impotriva Lui. Nu exista si o a treia cale... http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 ...De aceea, ne spune Sinaxarul zilei: „pogorandu-Se la lad, [dupa moartea Sa trupeasca], Domnul nu a inviat pe toti cati erau acolo, ci numai pe cei care au voit sa creada in El; si sufletele Sfintilor din veac, tinute cu sila de lad, le-a slobozit [din tristetea Iadului] si a daruit tuturor putinta sa se urce la cerurF [Idem, p. 19]. Pentru ca mdntuirea e relatie, e deschidere, e iubire pentru Domnul... si nu act infortal Iar Raiul eel deschis astazi de Domnul pentru intreaga umanitate...este optiunea valida, alegerea normald a omului... pentru ca omul e creat de Dumnezeu spre viata si spre bucurie vesnicd si nu spre chin, nu pentru nefericire si tristete... Lucru reconfirmat continuu de Domnul in Scriptura, in monumentele Traditiei si in viata Bisericii... pentru ca El ne cheama la bucurie. Caci cu indemnul la bucurie le-a intampinat pe Sfmtele Femei Mironosite [Mat. 28, 9] dupa Invierea Sa din morti. Cu indemnul la bucurie sfdntd, la bucuria intru curatie si intru ascultarea de Dumnezeu si nu la o bucurie desdntatd, lubrica... i ft? Fiindca dupa atatea zile de post, de rugaciune, de nevointa...ai nevoie de o masa linistita, buna, satioasa, pentru ca sa te intremezi, sa te stabilizezi trupestc.si nu de imbuibare. Pentru ca trecerea de la post... la mancarea de dulce se face lin, cu atentie...mai ales de la o anume varsta... Trebuie sa simti lucrurile pe care creierul si trupul tau le vrea...si sa te conformezi nevoilor lui reale... Si astfel nu ajungi niciodata la spital... ci te umpli de har... Pentru ca si dupa ce vom manca de dulce... trebuie sa traim crestineste, atent, cuvios...atata timp cat zilele pascale abia acum incep... si nu acum se termind... Adica sa traim ca fii ai luminii, ai pacii si ai dragostei. Ca fii ai Imparatiei lui Dumnezeu. Caci El ne-a scos si ne scoate continuu din moartea pdcatelor si ne da viata.... din viata Lui. Viata nemuritoare, viata plina de frumusete si de pace. ..si nu ca a lumii [In. 14, 27]: zgomotoasa si avida de senzatii periferice. ...Si, tot in Sinaxar, ni se spune ca Domnul a urgentat Invierea Sa [Penticostar, ed. BOR1999, p. 20]! Ca El S-a grdbit... ca sa ne bucurel Caci de vineri pana duminicd in zori. ..nu sunt trei zile intregi... atata timp cat Rastignirea a fost spre seara, vineri spre seara...iar duminica in zori.. .trupul Lui nu s-a mai gasit in mormant... pentru ca El a inviat din morti ca un Biruitor. El S-a grabit sa ne dea vestea bucuriei, vestea cum ca de aici incolo bucuria Bisericii se va invesnici...va fi vesnicd.. .pentru ca nimic nu ne mai obtureazd fericirea decat.. .pacatul, departarea noastra de Dumnezeu si de semenii nostri. ...Si acesta a fost motivul pentru care am inceput Utrenia Invierii afard, in fata Bisericii si acolo, pentru toti, am mdrturisit invierea Lui: pentru ca toti au nevoie de inviere... pentru ca toti au nevoie defericire. Toti vom invia... la invierea de obste...insa 5 5 nu toti ne vom bucura la fel... Ne vom bucura pe mdsura ravnei si a dorintei noastre de mantuire, a faptelor noastre luminoase si pline de iubire. http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com Teologie pentru azi © 2012 Dar vai aceluia care nu se va bucura cand Mirele va veni ! Dupa cum, acum e trist tot eel care nu se bucura de Invierea Lui, care nu trdieste Invierea Lui ca pe bucuria ddtdtoare de sens si de intelepciune pentru viata noastra. Asadar, sa ne apropiem cu totii, fratilor si prietenilor, de Masa cea purtdtoare de Bucurie a Sfantului altar... pentru ca sa ne impdrtdsim cu Pastile nostru Cel Viu, cu Hristos, Dumnezeul slavei! Sa iertam tuturor toate pentru Invierea Lui din morti [Idem, p. 24]! Caci e zi de imensa bucurie, de praznuire preafrumoasa si nimic nu trebuie sa intunece bucuria noastra. Hristos a inviat!... si bucurie nesfdrsitd. Amin! ne-a daruit noua Aceasta este o editie online gratuitd. si ea nu poate fi publicatd si comercializatd fara acordul direct al autorului, Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus. Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus Teologie pentru azi http://www.teologiepentruazi.ro/ 1 dorinfather@yahoo.com